Ce este boala cardiovasculară?
Boala cardiovasculară este o grupare de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge. Aceste boli pot afecta o parte sau mai multe părți ale inimii și/sau vaselor de sânge. O persoană poate fi simptomatică (experimentând fizic boala) sau asimptomatică (nu prezintă niciun simptom).
Boala cardiovasculară include probleme ale inimii sau vaselor de sânge, inclusiv:
- Îngustarea vaselor de sânge din inimă, alte organe sau în tot corpul.
- Probleme cardiace și ale vaselor de sânge.
- Valve ale inimii care nu funcționează corect.
- Ritmul neregulat al inimii.
Cât de comună este boala cardiovasculară?
Boala cardiovasculară este principala cauză de deces, atât la nivel mondial, cât și în România. 57% din numarul deceselor din țara noastră este datorat bolilor cardiovasculare, reprezentând principala cauză de deces.
Peste jumătate dintre adulții din Romania au o formă de boală cardiovasculară. Acestea afectează persoane de toate vârstele, sexe, etnii și niveluri socioeconomice.
SIMPTOME ȘI CAUZE
Ce cauzează boala cardiovasculară?
Cauzele bolii cardiovasculare pot varia în funcție de tipul specific. De exemplu, ateroscleroza (depunerea de plăci în artere) cauzează boala arterelor coronare și boala arterelor periferice. Boala arterelor coronare, probleme genetice sau medicamente pot cauza aritmii. Îmbătrânirea, infecțiile și bolile reumatice pot cauza boli ale valvei inimii.
Care sunt factorii de risc pentru boala cardiovasculară?
Sunteți mai susceptibili să dezvoltați boală cardiovasculară dacă aveți factori de risc precum:
- Tensiune arterială ridicată (hipertensiune).
- Colesterol ridicat (hiperlipidemie).
- Consum de tutun (inclusiv vaping).
- Diabet de tip 2.
- Istoric familial de boli de inimă.
- Lipsa activității fizice.
- Exces de greutate sau obezitate.
- Dietă bogată în sodiu, zahăr și grăsimi.
- Consum excesiv de alcool.
- Utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor prescrise sau a drogurilor recreaționale.
- Preeclampsia sau toxemie.
- Diabet gestațional.
- Afecțiuni cronice inflamatorii sau autoimune.
- Boală renală cronică.
Care sunt simptomele bolii cardiovasculare?
Simptomele bolii cardiovasculare pot varia în funcție de cauză. Adulții mai în vârstă pot avea simptome mai subtile. Cu toate acestea, pot avea totuși o boală cardiovasculară gravă.
- Simptome ale problemelor cardiace
- Dureri în piept (angină).
- Presiune în piept, senzație de greutate sau disconfort, uneori descrisă ca o „centură strânsă în jurul pieptului” sau un „greutate pe piept”.
- Dificultate de respirație (dispnee).
- Amețeli sau leșin.
- Oboseală sau epuizare.
Simptome ale blocării vaselor de sânge în tot corpul
- Dureri sau crampe în picioare în timpul mersului.
- Răni la picioare care nu se vindecă.
- Piele rece sau roșie la picioare.
- Umflarea picioarelor.
- Amorțeală în față sau într-un membru. Aceasta poate fi doar pe o parte a corpului.
- Dificultăți în vorbire, vedere sau mers.
Există multe tipuri diferite de boli cardiovasculare, inclusiv, dar fără a se limita la:
- Aritmie: Probleme cu sistemul de conducere electrică al inimii, care pot duce la ritmuri sau rate cardiace anormale.
- Boală de valvă: Strângere sau scurgeri la valvele inimii (structuri care permit circulația sângelui de la o cameră la alta sau la un vas de sânge).
- Boală arterială coronariană: Probleme cu vasele de sânge ale inimii, cum ar fi blocări.
- Insuficiență cardiacă: Probleme cu funcțiile de pompare/relaxare ale inimii, ducând la acumularea de lichide și dificultăți de respirație.
- Boală arterială periferică: Probleme cu vasele de sânge ale brațelor, picioarelor sau organelor abdominale, cum ar fi îngustarea sau blocările.
- Boală aortică: Probleme cu vasul de sânge mare care direcționează sângele de la inimă către creier și restul corpului, cum ar fi dilatația sau anevrismul.
- Boală cardiacă congenitală: Probleme cardiace cu care te-ai născut, care pot afecta diferite părți ale inimii.
- Boală pericardică: Probleme cu mucoasa inimii, inclusiv pericardita și efuziunea pericardică.
- Boală cerebrovasculară: Probleme cu vasele de sânge care transportă sângele către creier, cum ar fi îngustarea sau blocările.
- Tromboză venoasă profundă (TVP): Blocarea venelor, vasele care transportă sângele înapoi de la creier/corp la inimă.
DIAGNOSTIC ȘI TESTE
Cum se diagnostichează boala cardiovasculară?
Anamneză și Examinare Fizică: medicul va discuta cu pacientul despre simptomele resimțite, precum dureri în piept, dificultăți de respirație, oboseală excesivă, umflături în picioare sau glezne etc.
Examinarea fizică poate dezvălui semne precum tensiune arterială crescută, bătăi neregulate ale inimii, creșterea dimensiunii inimii sau sunete anormale la nivelul inimii și plămânilor.
Testarea bolilor cardiovasculare
Unele teste comune pentru diagnosticarea bolii cardiovasculare includ:
- Analizele de sânge măsoară substanțe care indică sănătatea cardiovasculară, cum ar fi colesterolul, nivelurile de zahăr din sânge și proteine specifice. Un furnizor poate utiliza un test de sânge pentru a verifica problemele de coagulare a sângelui.
- Indexul gleznă-braț (ABI) compară tensiunea arterială în gleznele și brațele tale pentru a diagnostica boala arterială periferică.
- Electrocardiograma (EKG) înregistrează activitatea electrică a inimii tale.
- Monitorizarea Holter TA
- Holter ECG implică purtarea unui dispozitiv portabil care înregistrează ECG-ul timp de 24-48 de ore sau mai mult. Aceasta poate ajuta la detectarea aritmiilor neregulate.
- Ecografia folosește unde sonore pentru a verifica fluxul sanguin în picioare sau în gât.
- Dopler ECG
- Tomografia computerizată cardiacă (CT) utilizează raze X și prelucrarea computerizată pentru a crea imagini tridimensionale ale inimii și vaselor de sânge.
- Imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă (IRM) utilizează magnete și unde radio pentru a crea imagini extrem de detaliate ale inimii tale.
- Angiograma RM sau angiograma CT utilizează, respectiv, o RMN sau o CT pentru a vizualiza vasele de sânge din picioare, cap și gât.
- Testele de stres analizează modul în care activitatea fizică afectează inima ta într-un mediu controlat, utilizând exerciții sau medicamente pentru a determina cum răspunde inima ta. Acest tip de test poate implica EKG-uri și/sau teste de imagistică.
- Cateterismul cardiac utilizează un cateter (un tub subțire și gol) pentru a măsura presiunea și fluxul sanguin în inima ta.
TRATAMENTUL
Cum se tratează boala cardiovasculară?
Planurile de tratament pot varia în funcție de simptomele tale și de tipul de boală cardiovasculară pe care o ai. Tratamentul bolii cardiovasculare poate include:Schimbări în stilul de viață: Exemple includ schimbarea dietei, creșterea activității aerobice și renunțarea la fumat sau la produsele din tutun (inclusiv vaping).
Medicamente: Medicul tău cardiolog poate prescrie medicamente pentru a ajuta la gestionarea bolii cardiovasculare. Tipul de medicament depinde de tipul de boală cardiovasculară pe care o ai.
Proceduri sau intervenții chirurgicale: Dacă medicamentele nu sunt suficiente, specialistul cardiolog poate utiliza anumite proceduri sau intervenții chirurgicale. Exemple includ stenturi în arterele inimii sau ale picioarelor, chirurgia minim invazivă a inimii, chirurgia de inimă deschisă, ablări sau cardioversiuni.
Reabilitarea cardiacă: Poate fi necesar un program de exerciții monitorizat pentru a-ți întări inima.
Supraveghere activă: Poate fi necesară monitorizarea atentă în timp, fără medicamente sau proceduri/chirurgii.
PREVENȚIE
Cum pot preveni boala cardiovasculară?
Nu poți preveni unele tipuri de boli cardiovasculare, cum ar fi boala cardiacă congenitală. Dar schimbările de stil de viață pot reduce riscul de multe tipuri de boli cardiovasculare.
Poți reduce riscurile prin:
- Evitarea tuturor produselor din tutun.
- Gestionarea altor afecțiuni de sănătate, cum ar fi diabetul de tip 2, colesterolul ridicat sau tensiunea arterială ridicată.
- Atingerea și menținerea unei greutăți sănătoase.
- Limitarea consumului de alcool sau renunțarea la consumul excesiv de alcool.
- Adoptarea unei diete sărace în grăsimi saturate și sodiu.
- Evitarea consumului excesiv de alimente procesate, bogate în zahăr și aditivi artificiali.
- Exercitarea cel puțin 30 până la 60 de minute pe zi, în majoritatea zilelor.
- Reducerea și gestionarea stresului.
Crește boala cardiovasculară riscul altor afecțiuni?
Boala cardiovasculară netratată poate duce la complicații grave.
Dacă ai boală cardiovasculară, poți avea un risc mai mare de:
- Infarct miocardic.
- Accident vascular cerebral.
- Ischemie acută a membrului (blocarea bruscă a arterelor picioarelor).
- Disecție aortică.
- Moarte cardiacă subită.
Când ar trebui să vizitez medicul cardiolog?
Boala cardiovasculară este adesea mai ușor de tratat atunci când specialiștii cardiologi o depistează în stadii incipiente. De aceea, este important să consulți un specialist în fiecare an. Ei pot depista problemele cardiovasculare înainte de apariția simptomelor.
Sunați la 112 sau căutați asistență medicală de urgență dacă experimentați:
- Dureri în piept, presiune, senzație de greutate sau disconfort, în special în timpul efortului fizic.
- Leșin (sincopă).
- Dificultăți severe de respirație, în special dacă sunt noi sau progresive.
- Dureri sau amorțeală în brațe/picioare.
- Dureri sau senzație de sfâșiere în spate.
O notă de la MentaLife
Bolile cardiovasculare sunt afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge. Fără tratament adecvat, boala cardiacă poate duce la atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale. Poți face schimbări în stilul de viață sau poți lua medicamente pentru a gestiona problema. Diagnosticul precoce poate ajuta la un tratament eficient. Multe persoane trăiesc o viață plină și activă cu o boală cardiovasculară.